Născută din Nămeţi

Lumina lunii e mai dură când ninge
Aşa, reflectată pe miile de faţete ale tuturor
cristalelor din miliardele de fulgi ce cad cu viteză
ameţitoare, e orbitoare şi întunericul îmi pare
mai dens.

Întră, să te pot vedea mai bine
Să-ţi pot distinge albul de negru şi să-ţi încălzeşti griul
pe perna mea, ca să te mai pot visa,
măcar până la
echinocţiu